Te simti trist, singur, nefericit, nemultumit, blocat emotional, relational, financiar sau psihic? Atunci este cazul sa incepi sa experimentezi constient viata! Cum? Prin concentrarea meditativa (mindfulness) !

Ce este Mindfulness?

Concentrarea meditativa sau mindfulness este constientizarea care apare atunci cand acorzi maxima atentie lucrurilor, asa cum sunt ele in momentul de fata, oricum ar sta, dar fara a te folosi de ratiune si fara sa te gandesti la cum ti-ai dori tu sa fie.

Concentrarea asupra prezentului este intentionala. Daca iti cultivi concentrarea, poti deveni mai constient de realitatea cu care te confrunti si de solutiile pe care le ai la dispozitie. Prin urmare, poti actiona in cunostinta de cauza. In mod contrar, ruminarea este adesea o reactie spontana la problemele pe care le intampini.

Ce este ruminarea?

Ruminarea este un model de gandire autocritic, centrat asupra propriei persoane, in care persoana in cauza se preocupa inutil de faptul ca este nefericita si de cauzele, sensurile si consecintele nefericirii sale.

Este ca in situatia, pe care poate ai si experimentat-o, in care observi starea in care te afli – nu esti multumit de ea – si-ti doresti sa te simti intr-un alt fel . Aceasta comparatie intre cum ne simtim si cum am vrea sa ne simtim (ma simt trist si vreau sa ma simt fericit), vine in gandurile noastre initial ca o modalitate de a “rezolva” poblema, insa aceasta ne schimba starea de spirit in mai rau.

Te simti trist si singur si incepi sa te intrebi “Ce este in neregula cu mine?”, “de ce sunt asa slab?”, “ de ce nu pot fi si eu fericit si linistit?”sau “De ce nu am… succes/relatii/prieteni/casa/job (si poti completa tu cu ceea ce-ti vine chiar acum in minte) ?”

Aceste ganduri, care aparent vin ca “ajutor” sunt inregistrate de mintea ta si astfel ele sunt accesate automat, devenind un model de rezolvare, o schema de ghidare, atunci cand cauti o solutie. Insa acest mod, ales sa te salveze, te saboteaza si te face sa te scufunzi si mai tare in starea de neputinta, pe care probabil o resimti uneori.

Astfel, atunci cand te concentrezi asupra ideii despre omul care esti in prezent (chiar asa, cum esti?) si incepi sa compari cu ideea despre omul care ai vrea sa fi, dar, mai mult, cu ideea despre omul care ai putea deveni, adancesti si mai mult starea de neputinta si nepotrivire, existenta intre aceste trei imagini dand nastere unui ecou al tristetii. Cu cat incerci mai mult sa scapi de starea pe care o ai, cu atat mai mult de te adancesti in ea!

Cred ca pana aici ti-ai facut o idee depre ce inseamna ruminarea si efectele ei. Aminteste-ti de faptul ca toate emotiile sunt normale, dar si trecatoare, atata timp cat nu incerci sa fugi de ele sau, la polul opus, sa tii strans cu dintii.

Pentru asta este necesar sa scoti capul din problema si sa o privesti de pe un nivel superior. Daca vrei, te invit sa faci analogia cu tabla de sah. Daca ai fi o piesa de pe tabla de sah, ai sti doar ceea ce ai putea face tu,  nu si restul participantilor la joc. A vedea pozitia si miscarile celorlati, ti-ar fi de-a dreptul cu neputinta. Insa, daca tu ai fi cel care joaca (jucatorul), tu ai fi cel care controleaza si decide miscarile fiecarei piese. Esti cel care ar sti ce are si ce poate face cu piesele disponibile. Astfel, ai fi cel care vede intreaga miscare atat in partea sa de joc, cat si a celuilalt jucator.  Devii pe deplin responsabil asupra vietii tale, reconstruind continuu idealurile si propria dezvoltare, pentru ca, nu-i asa, sensul existentei noastre nu este decis o data pentru totdeauna.

Cum poti face asta?

Noi, oamenii, avem in noi sadita samanta constientizarii, iar in functie de atentia pe care i-am oferit-o, avem crescuta aceasta capacitate contemplativa, ce ne ofera o putere extraordinara de transformare. Asta inseamna ca in noi sta puterea de a actiona constient, chiar si atunci cand decidem in a nu actiona. Decizia ne apartine. Astfel actiunile noaste ne construiesc (partial) destinul.

Si cum putem alege constient? Dezvoltand aceasta samanta a constientizarii ce ne ajuta sa fim constienti de noi insine si de alegerile pe care le facem. Iar pentru asta avem nevoie de ceva mai mult decat capacitatea de gandire. Este vorba despre starea contemplativa despre care iti vorbeam mai devreme, o stare total diferita de starea critica, prezenta in ruminare.

Realitatea este ca experimentam viata si cunoastem lumea cu mintea, inima si simturile. Fiind constienti de ele, descoperim un nou mod de a vedea viata, de a intelege emotiile, stresul, gandurile si corpul. Crescand nivelul constientizarii oferit de starea contemplativa, vom fi in stare:

  • Sa fim deschisi asupra posibilitatilor pe care ni le ofera viata pentru a fi fericiti, cunoscand lumea prin propriile experiente si nu prin gandurile predefinite social, gasind astfel rezolvarea problemelor personale in functie de ceea ce suntem si de resursele proprii, descoperite (sau nedescoperite, inca) in propria experimentare a vietii.
  •  Sa acceptam ca viata fiecaruia dintre noi conteaza si este importanta si faptul ca meritam sa fim iubiti. Atunci cand incepem sa credem ca nu suntem buni de nimic, ca viata noastra nu conteaza, ca nimeni nu ne poate iubi, sa nu uitam ca acestea sunt doar ganduri, iar gandurile vin si pleaca.
  • Sa traim in prezent. Cand incetam sa ne mai gandim la trecut sau ne mai facem griji in privinta viitorului, reusim sa fim mai receptivi la posibilitatile ce ne vin in ajutor (dar pe care le scapam din vedere atunci cand ne facem griji) si sa ne mentinem astfel o stare sufleteasca echilibrata si o viata armonioasa.
  • Sa ne cunoastem, intelegem si sa ne acceptam emotiile. Atunci cand decuplam mintea de pe pilotul automat si incepem sa ne cunoastem pe noi insine, prin intermediul simturilor, emotiilor si mintii, reusim sa ne canalizam faptele spre un scop bine definit sa sa ne rezolvam cu success problemele.
  • Sa dam vietii un sens. Fiecare trebuie sa-si descopere intelesul propriei vieti, chiar si atunci cand sufera. Atunci cand reusim sa facem asta, devenim capabili de a construi, de a iubi, de a crea. Reusim sa constuim propria identitate, avand curajul sa fim noi insine (ai nevoie de curaj pentru a-ti descoperi interiorul), sa avem experienta singuratatii (daca nu suntem bine cu noi insine cum am putea fi bine in relatie cu ceilalti) si sa trecem mai departe in construirea relatiei cu ceilalti (bazata pe starea noastra de bine si pe prea-plinul nostru, nu pe frustrarile noastre).

 

Atunci cand reusim sa ne mentinem concentrarea asupra prezentului, ne schimbam calitatea vietii. Daca ne vom da voie sa ne dezvoltam capacitatea de concentrare, vom reusi sa aflam ce se intampla cand dam frau liber starilor emotionale si vom ajunge la constientizare, fara a avea o atitudine critica si compatimitoare asupra lor.

Cu cat ne concentram mai des, cu atat mai usor vom invata sa trecem in starea de spirit contemplativa, ce ne permite sa ne acceptam starile sufletesti.  Sentimentele pe care le incercam sunt prieteni ce poarta cu ei mesaje cu scopul de a ne pune in contact in cel mai simplu si firesc mod de viata, ca aventura si experienta.

O modalitate prin care putem exersa concentrarea asupra prezentului ar fi sa ne alegem una dintre activitatile zilnice si sa o constientizam  in mod deliberat clipa de clipa. Astfel, putem identifica momentele in care accesam starea critica, aceea in care functionam pe pilot automat si putem alege alternativa de a ne indrepta atentia si concentrarea pe activitatea ce am ales sa o desfasuram, fie ca spalam vasele, ducem gunoiul, conducem masina, urcam sau coboram scarile, ne spalam, mancam, iar lista poate continua.  Poti alege o singura activitate pe care sa-ti focusezi atentia timp de o saptamana si sa observi pas cu pas cum participa intregul corp (cu toate simturile), mintea si inima in desfasurarea activitatii pe care ti-ai ales-o.

Concentrarea asupra prezentului nu inseamna sa acorzi mai multa atentie, ci sa-ti indrepti atentia intr-un mod diferit si mai intelept – cu toata mintea si inima ta, folosindu-ti toate resursele corpului si ale simturilor.

Ca incheiere, iti propun un exercitiu simplu, pentru a vedea cat de palpitanta poate fi o traire atunci cand mintea participa intentionat si intr-un mod necritic la desfasurarea acesteia.

Exercitiu de concentrare asupra prezentului:

Cum sa mananci un strugure

  1. Cum sa-l tii
  • Mai intai, ia un strugure si tine-l in palma sau intre aratator si degetul mare.
  • Concentreaza-te asupra lui, imagineaza-ti ca tocmai ai venit de pe Marte si n-ai mai vazut niciodata un lucru ca acesta.
  1. Cum sa-l privesti
  • Acorda-ti timp sa-l vezi cu adevarat; priveste-l cu grija si cu toata atentia.
  • Lasa-ti ochii sa se plimbe pe fiecare parte a fructului, sa examineze efectul luminii asupra boabelor, golurile mai intunecate, locurile mai joase sau mai ridicate, orice asimetrie sau trasatura unica.
  1. Cum sa-l atingi
  • Ia strugurele intre degete, examineaza-i consistenta, poate chiar cu ochii inchisi, daca asa ti se intensifica simtul pipaitului.
  1. Cum sa-l mirosi
  • Tine strugurele sub nas si inspira-i de mai multe ori mirosul, aroma sau parfumul, observand in acest timp ce se intampla in gura si stomacul tau.
  1. Cum sa-l pui
  • Acum du incet strugurele la gura, observand cum mana si bratul tau stiu exact cum si unde sa-l pozitioneze. Pune incetisor o boaba in gura, nu mesteca, ci observa mai intai cum intra in gura. Petrece cateva clipe studiindu-ti senzatiile de a avea boaba in gura si de a o pipai cu limba.
  1. Cum sa o gusti
  • Cand esti gata, pregateste-te sa mesteci boaba de strugure, observand cum si unde trebuie sa se afle pentru a o mesteca. Apoi, in mod foarte constient, ia o inghititura sau doua si observa ce se intampla dupa aceea, cand simti orice efluvii ale gustului care emana din fruct, in timp ce continui sa mesteci. Fara sa inghiti inca, observa senzatiile pur gustative si tactile din gura ta si felul in care se modifica acestea in timp, clipa de clipa, precum si orice modificare a fructului in sine.
  1. Cum sa o inghiti
  • Cand esti gata sa inghiti boaba de strugure, vezi daca nu poti detecta mai intai intentia de a inghiti, in momentul cand acesta apare, in asa fel incat sa constientizezi inainte de a inghiti fructul.
  1. Dupa aceea
  • In cele din urma, incearca sa simti ce a ramas din boaba de strugure ce coboara in stomac, dar si sa sesizezi cum se simte intregul tau corp dupa ce ai terminat acest exercitiu de mancat in mod constient.

 

Daca ai timp, poti repeta exercitiul cu un alt strugure, poate chiar mai incet, fiind mereu constient de orice tendinta de a compara al doilea strugure cu primul, in loc sa traiesti experienta in sine.

Ce se intampla cu tine cand te implici din toata inima, intr-un astfel de exercitiu?  Ce efect ar avea asupra vietii tale, experimentand fiecare zi, fiecare clipa si experienta asa cum este ea in momentul prezent?